De ce ne este frică

Fiecare om trăiește aproape în fiecare zi una din emoțiile universale, și anume frica. Deseori frica are o conotație negativă dar, în situații limită, joacă un rol important în a ne menține în siguranță. Când apare sentimentul de frică deseori ne mobilizăm pentru a face față unui pericol potențial.

Frica este un mecanism de supraviețuire care se declanșează în cazul amenințării cu vătămarea și ne face mai atenți asupra pericolului. Astfel vom reacționa rapid, fără să gândim, ceea ce ne va salva viața.

Când suntem capabili să facem față amenințării, se diminuează sau se înlătură frica. La polul opus, atunci când suntem neputincioși să reducem amenințarea, frica se intensifică. Frica poate avea loc uneori imediat după amenințare și adesea oscilează cu experiența furiei.

Reacțiile primare ale fricii

Frica este compusă din două reacții primare când se percepe o amenințare: biochimică și emoțională.

Reacție biochimică

Când ne confruntăm cu o amenințare percepută, corpurile noastre răspund în moduri specifice.

Reacțiile fizice la frică includ transpirație, ritm cardiac crescut și niveluri ridicate de adrenalină, care ne fac extrem de alerți. Acest răspuns fizic este cunoscut și ca răspunsul „luptă sau fugi”, prin care corpul tău se pregătește fie să intre în luptă, fie să fugă. Această reacție biochimică este un răspuns automat care este crucial pentru supraviețuirea noastră.

Răspuns emoțional

Răspunsul emoțional la frică, pe de altă parte, este foarte personalizat. Deoarece frica implică unele dintre aceleași reacții chimice din creierul nostru pe care le fac emoțiile pozitive, cum ar fi fericirea și entuziasmul, să simțim frică în anumite circumstanțe poate fi percepută ca distracție, cum ar fi atunci când ne uităm la filme de groază.

Unii oameni caută adrenalina, se bucură de sporturi extreme și de alte situații emoționale care provoacă frică. Alții au o reacție negativă la sentimentul de frică, evitând cu orice preț situațiile care provoacă frică. Deși reacția fizică este aceeași, experiența fricii poate fi percepută ca pozitivă sau negativă, în funcție de persoană.

Sentimentul de frică

Când apare frica, aceasta poate fi distinsă după 3 factori:

  • Intensitate: Cât de gravă este amenințarea?
  • Durată: este prejudiciul imediat sau iminent?
  • Modul de a face față: Ce acțiuni, dacă există, pot fi luate pentru a reduce sau elimina amenințarea?

Ca intensitate, palierele fricii se întind de la nervozitate, anxietate, spaimă, disperare, panică, oroare și până la teroare. Frica este reală sau imaginară, iar amenințarea poate fi împotriva bunăstării fizice, emoționale sau psihologice.

Declanșatorii fricii

În mod obișnuit, frica este declanșată de:

  • întuneric sau pierderea vizibilității împrejurimilor
  • înălțimi și zbor
  • interacțiune socială și/sau respingere
  • șerpi, rozătoare, păianjeni și alte animale
  • moartea sau gândul de a muri

Eliberare de frică

Modul de a face față fricii în viața de zi cu zi este de a acționa, de a îmbrățișa frica. Astfel de strategii se concentrează pe gestionarea efectelor fizice, emoționale și comportamentale ale fricii. Unele lucruri pe care le poți face pentru tratarea fricii includ:

  • Caută și obține sprijin social. A avea oameni care te susțin în viața ta te poate ajuta să-ți gestionezi sentimentele de frică.
  • Practică atenția. Deși nu poți preveni întotdeauna anumite emoții, a fi conștient te poate ajuta să le gestionezi și să înlocuiești gândurile negative cu altele mai utile.
  • Utilizează tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi respirația profundă, relaxarea progresivă a mușchilor și vizualizarea. Ai grijă de sănătatea ta. Mâncă bine, fă exerciții fizice regulate și dormi suficient în fiecare noapte.

Dispoziții și tulburări

Frica persistentă poate fi numită uneori anxietate dacă ne simțim în mod constant îngrijorați fără să știm de ce. Incapacitatea de a identifica declanșatorul, ne împiedică să ne putem îndepărta pe noi înșine, sau amenințarea reală, din situație.

Deși anxietatea este o experiență comună pentru mulți oameni, poate fi considerată o tulburare atunci când este recurentă, persistentă, intensă și interferează cu sarcinile de bază ale vieții, cum ar fi de exemplu munca și somnul.

Dacă observi că frica este persistentă și nu reușești să o mai controlezi, ia în considerație o ședință de psihoterapie. Împreună vom descoperi cauzele și modul de tratare.


Te invit să te programezi la o ședință de psihoterapie, să ne cunoaștem și să evaluăm posibilitățile de colaborare.

Similar Posts